Una dintre Cele mai Bune Alegeri este Antalya

Pentru ca sunt foarte multi romani care aleg ca vacanta concediul de vara s ail petreaca in Turcia, m-am gandit ca nu ar strica o scurta prezentare a uneia dintre destinatiile cele mai indragite ale Turciei si anume Antalya, un loc parca de poveste, situat la poalele muntilor Taurus, pe litoralul Marii Mediterane. Orasul ce ocupa 70 de km de alungul coastei se poate lauda nu numai cu plaje incredibile insa si cu o istorie aparte in comparatie cu celelalte destinatii turistice ale Turciei. Aici va intampina in mod special pestera Kadrine, ce atesta locuirea Antalyei inca din paleolitic, situl arheologic de la Sydera care aduce dovezi chiar si din Epoca Bronzului si mule, multe alte obiective istorice pastrate cu grija pentru a va fi oferite, cu tot cu povestea lor, chiar si in 2016 la o distanta de sute de ani. Modul in care istoria si plimbarile lungi pentru a descoperi trecutul unei intregi civilizatii se pot imbina cu plaja, relaxarea, baia in mare si sporturile nautice.

Ele fac din aceasta destinatie una ideala pentru o vacanta in doi sau cu familia. In cazul in care ocoliti din motive financiare Antalya, trebuie sa va spun ca preturile practicate aici nu sunt nici pe departe atat de mari precum va puteti imagina avand in vedere ceea ce va ofera locatia si cazarea si in plus, le puteti reduce si mai mult, facand o rezervare early booking Antalya care este numai si numai in avantajul turistului, oferindu-i reduceri de 10 pana la 40% la cazare si transport. Pentru a va face o idee, un sejur de 4 sau 7 zile in Antalya, rezervat in momentul de fata, va poate costa undeva in jur de 550-650 de euro cu transport avion inclus si all inclusive sau chiar ultra all inclusive la hotel. Documentati-va putin in legatura cu aceasta destinatie, cautati cateva poze pentru a vedea cum este acolo si cu siguranta imi veti da dreptate atunci cand va spun ca pretul este un adevarat deal pentru vacanta de vara!

Coborare pe Schiuri

Era o dupa-amiaza perfecta. Tocmai invatasem sa ma tin pe picioare pe schiuri, bineinteles dupa ce imi luasem un instructor pentru ca am tinut mortis sa fac o coborare singura! Sus era ceata, groasa, nemiloasa, exact prin partile esentiale, alea cu bifurcatii. Evident, nu mai stiam drumul usor inapoi. Viscolea, eu n-aveam nici ochelari, nici fular. Cu ochii semi-deschisi, nervoasa ca-n vremurile de glorie, coboram cu fie ce-o fi in brate! Numai cand am vazut indicatorul 6 negru, mi-am dat seama ca nu-i de gluma. In fata mea se itea o panta prea abrupta pentru precarele mele cunostinte, pe langa mine treceau vaj-vaj-vaj, cu viteze ametitoare schiorii ce stiau exact ce pot. Sa raman acolo nu era o optiune, clar! Fara Tatal Nostru, fara Nascatoare, ca nu mi le mai aminteam, mi-am dat drumul. Ce plug, ce sa mai opresc eu ca bipedul?! Cand am simtit ca viteza ma sufoca, m-am trantit in fund. Doar ca am ales un loc prost, tot in panta, asa ca mi-au trebuit vreo 7 minute sa-mi reasez stangul pe schiul ce ramasese la dracu, pe deal! Imi venea sa plang de ciuda si neputinta, dar mi-era ca-mi ingheata naibii lacrimile pe obraji. Asa ca m-am limitat sa injur printre dinti. Imi tremurau picioarele (si) pe sistem nervos. In fine, am reusit, n-am mai facut gafa sa dau cu mine de pamant voluntar, deci am ajuns pe schiuri la un telescaun. Care nu-mi era familiar, habar n-aveam unde duce. M-au ajutat niste romani sa ma orientez, mi-au indicat 7a-ul albastru, care urma sa ma conduca la baza. Asa am facut, am ajuns cu bine. Dar sentimentul de nervi nu ma parasise, tot imi venea sa sparg capul cuiva. Stiam precis cui! Deci m-am asezat, cuminte, la coada. Iar! Si-am mai coborat o data, fara sa ma ratacesc de data asta, dar eram prea obosita si incrancenata sa mai savurez ceva.